Google penalizează textele scrise cu AI? Ce arată datele
Un studiu pe 150.000 de pagini din primele zece rezultate spune că da, cam cu 3,8 puncte procentuale. Aceleași date arată o diferență de trei ori mai mare la un pas complet diferit: nu la poziție, ci la indexare. Adică textul scris cu AI nu pierde cursa — pierde înscrierea în cursă.
Ce s-a întâmplat. Pe 27 iulie 2026, Ahrefs a publicat cel mai mare studiu de până acum pe subiect: un milion de pagini din primele zece rezultate, pe o sută de mii de căutări. Presa de specialitate l-a rezumat „conținutul AI rankează mai jos".
Ce scrie de fapt în el. Diferența de poziție există, dar e mică: 3,8 puncte procentuale pe zece locuri. În același studiu e o a doua cifră, de 8,9 puncte, la un pas complet diferit — dacă Google ține pagina în index sau nu.
De ce te privește. O pagină care nu intră în index nu are poziție proastă. Nu are poziție deloc. Iar acolo se pierde majoritatea conținutului scris în grabă, indiferent cine l-a scris.
- Cele patru cifre din studiu care contează, cu eșantionul de care aparține fiecare.
- Ce măsoară, exact, un detector de conținut AI — și ce nu poate să măsoare.
- Ce am schimbat noi de când publicăm zilnic cu ajutorul AI, plus cifrele din contul nostru.
- Trei praguri în care te încadrezi și ce faci în fiecare, mâine dimineață.
Răspunsul scurt e „nu". Google nu are un buton care caută texte scrise cu AI și le trage în jos. Răspunsul lung e mai util, pentru că întrebarea e prost pusă.
Timp de trei ani, discuția asta s-a purtat pe anecdote. Cineva publica zece articole generate automat, nu se întâmpla nimic, și scria că AI-ul e liber. Altcineva pierdea traficul după o actualizare de algoritm, și scria că AI-ul e pedepsit. Nimeni n-avea un eșantion.
Acum există unul. Ahrefs a luat un milion de pagini din primele zece rezultate pe o sută de mii de căutări, în iunie 2026, și le-a trecut prin propriul detector de conținut AI. Circa 150.000 aveau destul text — minimum 350 de cuvinte — cât să poată fi analizate. Raportul e semnat de Ryan Law și Xibeijia Guan și a apărut pe 27 iulie.
Titlul pe care l-a preluat toată lumea, inclusiv Search Engine Journal pe 30 și 31 iulie, e că paginile cu mult text AI stau mai jos. E adevărat. Dar e cea mai mică dintre cifrele publicate, iar cea mare stă la două paragrafe distanță și schimbă complet ce ai de făcut luni dimineață.
Textul scris cu AI nu pierde la clasare. Pierde cu un pas mai devreme, la indexare — iar diferența acolo e de aproape trei ori mai mare. O pagină pe care Google n-o ține în bibliotecă nu concurează pe nicio poziție.
Ce măsoară, de fapt, un detector de conținut AI
Merită lămurit din start, pentru că de aici pornesc majoritatea neînțelegerilor.
Definiție: un detector de conținut AI estimează, pe o scară de la 0 la 100, cât de probabil e ca un text să fi fost produs de un model de limbaj — nu dacă a fost, ci cât de mult seamănă cu ce produc modelele.
E o estimare statistică pe tipare de scriitură: lungimea propozițiilor, cât de previzibil e cuvântul următor, cât de uniform e ritmul. Nu e o dovadă. Un text scris de un om metodic, care își face frazele egale, poate primi un scor mare. Un text generat și apoi rescris serios poate primi un scor mic.
Al doilea lucru important: scorul din studiu e al Ahrefs, nu al Google. Google nu publică niciun scor de acest fel și nu a confirmat vreodată că folosește unul. Tot ce arată studiul e o corelație între ce crede detectorul Ahrefs și unde se află pagina în rezultate. Corelație, nu cauză — și autorii o spun ei înșiși.
Ține minte cifra asta, pentru context: în analiza de anul trecut, pe un eșantion mai mic, corelația dintre scorul de AI și poziție era 0,011. Adică zero. Ce s-a schimbat în 2026 nu e că Google a devenit sever. S-a schimbat că sunt mult mai multe pagini AI în joc, deci se văd tipare care înainte se pierdeau în zgomot.
Ce a găsit studiul, pe poziții
Începem cu partea care a făcut titlurile. Ahrefs a calculat scorul mediu de AI al paginilor de pe fiecare poziție din primele zece.
| Măsurătoare | Poziția 1 | Poziția 10 | Diferența |
|---|---|---|---|
| Scor mediu de AI | 27,1% | 30,9% | 3,8 puncte |
| Scor median de AI | 17,1% | 19,5% | 2,4 puncte |
| Pagini cu peste 80% AI | 8,4% | 11,7% | 3,3 puncte |
Trei rânduri, aceeași poveste: da, e o pantă, și da, e mică. Ahrefs însuși o califică drept „meaningful but far from disqualifying" — vizibilă, dar departe de a te descalifica.
Mai interesant e ce se întâmplă în vârf. Paginile cu sub 50% conținut AI dețin 82,2% din primele trei locuri. Restul de aproape o cincime e ținut de pagini majoritar generate. Iar 5,3% din paginile din primele trei sunt 100% clasificate ca AI. Una din douăzeci.
Nu poți citi cifra aia și să susții că Google penalizează AI-ul. Dacă ar exista o pedeapsă, n-ar exista pagini integral generate pe locul unu, pe o sută de mii de căutări.
Pe locul unu, una din douăzeci de pagini e clasificată drept integral scrisă de AI. Asta nu arată o pedeapsă. Arată că detectorul măsoară altceva decât măsoară Google.
Diferența mare nu e la poziție. E la indexare.
Un unghi pe care noi îl considerăm important în articolul ăsta stă tot acolo, cu două paragrafe mai încolo.
Ahrefs a luat un al doilea eșantion — circa 100.000 de pagini, câte una per domeniu — și a pus o întrebare mai simplă: Google are pagina asta în index sau nu? A verificat-o prin trei semne, oricare din ele fiind de ajuns: pagina apare la cel puțin o căutare; Google a arătat-o cuiva cel puțin o dată din ianuarie 2026 încoace; sau apare când ceri motorului să-ți listeze paginile unui site — asta se face scriind site:adresa.ro direct în bara de căutare.
Paginile cu sub 20% text clasificat ca AI sunt găsite în index în 49,28% din cazuri. Cele cu peste 80%, în 40,35%. Între ele, o pantă continuă: 43,38% și 40,72%.
Opt virgulă nouă puncte procentuale. Față de 3,8 la poziție.
Merită spus și ce nu spune cifra asta: nici jumătate din pagini nu sunt indexate, indiferent cine le-a scris. Chiar și în cel mai bun grup, mai mult de una din două pagini nu ajunge niciodată în bibliotecă. Internetul e plin de pagini pe care Google nu le ține, iar textul scris de om e majoritar printre ele. Diferența dintre grupuri e reală, dar nu e diferența dintre succes și eșec — e dintre 49 și 40.
De ce contează ordinea porților
Ca să vezi de ce cele două cifre nu sunt comparabile, uită-te la drumul unei pagini.
Prima poartă e a ta: pagina există. A doua ține de linkuri interne, de sitemap și de faptul că serverul răspunde — lucruri tehnice, rezolvabile într-o după-amiază.
A treia e alta. Google decide dacă merită să ocupe loc în index cu pagina ta. Nu e o judecată de stil. E o judecată de rost: aduce ceva ce nu are deja, sau e a o mia repetare a aceluiași lucru?
Abia a patra poartă e clasarea, adică singura despre care vorbește toată lumea.
Dacă publici mult și nu vezi nimic în Search Console, întrebarea nu e „pe ce poziție sunt". E „sunt indexat". Sunt două probleme diferite, cu două rezolvări diferite, iar a doua nu se rezolvă scriind mai mult.
Ce spune omul care a scris studiul
Ryan Law, coautorul raportului, pune concluzia într-o singură propoziție pe care merită s-o citezi întreagă:
„I don't think Google is trying to punish AI-generated content; I think it is relying on the same old hallmarks of content quality."
Adică: Google nu vânează AI-ul, se uită la aceleași semne de calitate ca întotdeauna. Iar textul generat rapid, nesupravegheat, pică pe aceleași semne pe care picau și textele scrise rapid de oameni — nu aduce nimic nou, nu are surse, repetă.
Distincția schimbă ce ai de făcut: dacă problema ar fi AI-ul, soluția ar fi să nu-l folosești. Dacă problema e calitatea, folosește-l — și adaugă tu partea pe care el n-o are.
Ce-ți trebuie ca să verifici la tine
Nimic din ce n-ai deja, dacă site-ul e al tău.
- Search Console, verificat pe domeniu. Raportul „Indexare paginilor" e cel care contează aici, nu „Performanță".
- Lista paginilor pe care le-ai publicat în ultimele trei luni. Din sitemap, dintr-un export, sau numărate de mână — nu contează.
- Un sfert de oră. Nu-ți trebuie unealtă plătită și nu-ți trebuie detector de AI.
Ce faci concret: deschizi Indexarea paginilor, compari numărul de pagini indexate cu numărul de pagini publicate, și te uiți la motivele din lista „Nu sunt indexate". „Descoperită — momentan neindexată" e exact poarta a treia. „Accesată cu crawlere — momentan neindexată" la fel, cu un pas mai încolo.
Dacă vezi zeci de pagini acolo, ai găsit problema, și n-are legătură cu cine a scris textul.
Ce NU spune studiul
Partea în care ne punem întrebări grele nouă înșine, pentru că e ușor să întinzi un studiu bun peste concluzii pe care nu le susține.
| Ce arată studiul | Ce NU poți concluziona |
|---|---|
| Scor mare de AI ↔ poziție mai jos | Că textul a fost scris de AI. Detectorul estimează asemănarea cu textul generat, nu originea lui. |
| Rată de indexare mai mică | Că Google filtrează după AI. Poate filtra după subiect repetat, lipsă de linkuri sau site nou — toate corelate cu publicarea în masă. |
| Un tipar pe 150.000 de pagini | Ce se întâmplă cu site-ul tău. Un tipar general nu e un diagnostic individual. |
| Date din iunie 2026 | Că lucrurile stau la fel și peste șase luni. Anul trecut, aceeași corelație era 0,011. |
| Pagini de minimum 350 de cuvinte | Nimic despre paginile scurte — fișe de produs, pagini de contact, listări. Au fost excluse din analiză. |
Și o limită a noastră, ca să fie clar: nu ne cunoaștem propriul scor de AI. Detectorul e al Ahrefs, se vinde în uneltele lor, iar noi nu-l avem. Deci nu-ți putem spune „articolele noastre au scorul X". Putem spune doar ce am schimbat în felul de a scrie și ce s-a întâmplat după.
Ce facem noi, concret
Publicăm zilnic cu ajutorul AI-ului, semnat Cittago. Suntem, prin urmare, exact eșantionul despre care vorbește studiul — așa că iată cifrele noastre.
Întâi cronologia, altfel cifrele nu înseamnă nimic. Site-ul actual e live din 6 iulie 2026. Am publicat articole și înainte — primele două pe 12 iulie, apoi câte unul pe 22 și pe 27 — dar alea erau scrise ca să existe, nu construite pentru căutare și pentru asistenții AI. Nu aveau cifre proprii, nu aveau întrebări, nu aveau surse citate cu lanț.
Munca deliberată începe pe 27 iulie 2026, cu articolul despre schimbarea de CPA țintă din Google Ads. De atunci încoace au ieșit opt articole în șapte zile. Deci când citești cifrele de mai jos, citește-le ca pe o săptămână de lucru, nu ca pe o lună.
| Săptămâna | Clickuri | Afișări | Poziție medie |
|---|---|---|---|
| 20–26 iulie | 1 | 239 | 32,6 |
| 27 iulie – 2 august | 34 | 1.037 | 11,4 |
Pe fereastra de 28 de zile, paginile cu afișări au urcat de la 21 la 139. Aia e poarta a treia, măsurată la noi: nu poziția, ci câte pagini au ajuns să fie arătate cuiva.
Câteva puncte din aceeași săptămână, ca să nu rămână doar medii: articolul despre reclamele ChatGPT în Europa stă pe poziția 6,1 cu 15 clickuri; interogarea „chatgpt ads in europe" ne găsește pe 2,5; iar un articol publicat pe 2 august a luat 30 de afișări și un clic în prima zi. În Google Analytics, sesiunile din căutare organică au trecut de la 2 la 36, și a apărut prima sesiune din canalul „AI Assistant" — una singură, deci nu e o tendință, e o notă.
Ne place experimentul și publicăm și ce nu ne avantajează. Ce nu spunem: că cifrele astea dovedesc ceva despre calitatea unei agenții. La o săptămână de muncă, nu dovedesc. Mai discutăm despre asta peste 3–6 luni 😉
Ce am schimbat efectiv în felul de a scrie
Nu „ce recomandăm". Ce am schimbat, cu data:
| Înainte | Acum |
|---|---|
| Articol pe un subiect ales din calendar | Subiect ales din interogările reale din contul nostru și din știrile ultimelor 48 de ore |
| Cifre luate de unde s-a nimerit | Fiecare cifră cu lanț de sursă: unde am citit-o, nu de unde credem că vine |
| Trei limbi traduse din engleză | Fiecare limbă scrisă din schiță, cu altă ordine a secțiunilor, verificată cu un script |
| Două întrebări în secțiunea de întrebări | Opt până la zece, pentru că fiecare devine un nod separat în datele structurate |
| Grafice ca imagini | SVG cu cifrele în cod, plus tabelul de date în pagină, plus o versiune text a articolului pentru agenți |
Ultimele două rânduri sunt cele care ating direct poarta a treia. O pagină care conține un tabel cu cifre pe care nu le are nimeni altcineva are un motiv să fie ținută în index. O pagină care repovestește o știre nu are.
Și partea pe care e tentant s-o ocolim, fiindcă publicăm zilnic: volumul e riscul real, nu AI-ul. Tentația, când scrisul devine ieftin, e să acoperi zece nișe pe săptămână. Exact asta produce zeci de pagini asemănătoare între ele, iar poarta a treia le oprește pe toate deodată. Noi publicăm zilnic pentru că avem în fiecare zi o cifră din contul nostru pe care n-o are nimeni altcineva. În ziua în care n-o avem, ziua aia nu are articol.
Am scris separat despre cât de repede intră un articol construit așa pe poziții, în patru zile și locul doi în cinci țări, și despre cum se citesc interogările din cont în căutările ciudate scrise de AI.
Termenii, pe scurt
| Termen | Ce înseamnă, pe scurt |
|---|---|
| Scor de AI | Estimarea unui detector, de la 0 la 100, despre cât de mult seamănă textul cu ce produc modelele de limbaj. Nu e o dovadă de origine. |
| Indexare | Decizia Google de a ține pagina în bibliotecă. Fără ea, pagina nu poate apărea la nicio căutare. |
| Crawl | Vizita robotului pe pagină. Se poate întâmpla fără ca pagina să fie indexată după aceea. |
| Poziție medie | Media locurilor pe care a apărut pagina, ponderată pe afișări. Se strică ușor când intră pagini noi. |
| Punct procentual (pp) | Unitatea în care se măsoară diferența dintre două procente. De la 40,35% la 49,28% e o diferență de 8,9 puncte procentuale — și, în același timp, o creștere relativă de 22%. Aceeași diferență, două cifre, de-aia există două cuvinte. Dacă am scrie „o diferență de 8,9%", cititorul ar înțelege creșterea relativă, care e de două ori și jumătate mai mare. |
| Corelație | Două lucruri care se mișcă împreună. Nu înseamnă că unul îl cauzează pe celălalt. |
Unde ești tu, în trei praguri
Deschide Search Console și uită-te la raportul de indexare. O să te încadrezi într-unul din trei.
- Publici puțin și aproape tot e indexat. Nu ai o problemă de AI și n-o să ai. Următorul pas nu e „scrie mai mult", e „scrie ceva ce nu există" — o cifră a ta, un test pe care l-ai făcut, un preț pe care nimeni nu-l publică.
- Publici mult și jumătate stă la „Descoperită, momentan neindexată". Aici sunt majoritatea site-urilor care au accelerat cu AI. Nu se rezolvă rescriind textele să sune mai omenesc. Se rezolvă tăind: mai puține pagini, fiecare cu un motiv clar de a exista.
- Totul e indexat, dar nimic nu aduce clickuri. Abia acum ești la poarta a patra, adică la poziție. E singurul caz în care discuția despre calitatea scriiturii chiar e discuția potrivită.
Noi suntem la al doilea prag, cu un picior în al treilea, și scriem asta la o lună de la lansarea site-ului.
Dacă vrei să vezi cum arată verificarea asta pe site-ul tău, de aici pornim de obicei.
Întrebări pe care nu ni le-a pus încă nimeni
Articolul e de câteva ore, deci nimeni n-a apucat să întrebe nimic. Astea sunt întrebările pe care le-ar avea un cititor rezonabil, plus cele care chiar apar în discuțiile cu clienții.
Deci pot să public articole scrise cu AI fără să pățesc nimic?
Poți publica, dar nu „fără nimic". Datele arată două lucruri simultan: nu există o pedeapsă pentru AI ca atare — 5,3% din paginile din primele trei rezultate sunt clasificate ca integral generate — și există o șansă mai mică de a fi indexat, cu 8,9 puncte procentuale.
Practic: AI-ul nu e riscul. Publicatul în masă, fără nimic de spus, e riscul. Un text generat pe care l-ai completat cu o cifră a ta și cu un exemplu real trece prin aceleași porți ca oricare altul.
Cum verific dacă paginile mele sunt indexate?
Search Console → Indexare → Paginile. Sus vezi câte sunt indexate și câte nu, iar dedesubt motivele. Cel mai frecvent la site-urile care publică mult e „Descoperită — momentan neindexată": Google știe că pagina există, dar n-a considerat că merită să o ia.
Poți verifica și punctual, cu site:adresa-ta.ro/pagina în Google. Dacă nu apare nimic, nu e indexată.
Am 200 de pagini și doar 60 indexate. E din cauza AI-ului?
Probabil nu în primul rând. Rata din studiu, 49,28% chiar și pentru textul cel mai omenesc, arată că indexarea parțială e norma pe internet, nu excepția.
Cauzele obișnuite, în ordinea în care merită verificate: pagini aproape identice între ele, pagini fără niciun link intern către ele, site prea nou, sau pur și simplu prea multe pagini pentru cât de cunoscut e domeniul. AI-ul le agravează pe toate, pentru că face publicatul ieftin.
Merită să trec textele printr-un detector de AI înainte să public?
Ca test de calitate, nu prea. Detectoarele dau fals-pozitive pe scriitură foarte ordonată și fals-negative pe text generat și apoi rescris, deci ai putea să rescrii un articol bun ca să păcălești un instrument care nu decide nimic la Google.
Ce e util în schimb: întreabă-te dacă articolul conține măcar o informație care nu există în altă parte pe internet. Dacă răspunsul e nu, scorul detectorului e ultima ta problemă.
Dacă rescriu un articol generat cu ChatGPT, mai contează că a fost făcut cu AI?
Pentru Google, întrebarea nici nu se pune în forma asta: nu are cum să afle cine a scris textul, pentru că nu există o urmă în text care să dovedească originea. Un detector estimează asemănarea cu textul generat, nu proveniența lui, iar un text rescris serios primește oricum un scor mic.
Ce contează după rescriere e ce ai adăugat. Dacă ai pus o cifră a ta, un exemplu real sau o măsurătoare, ai schimbat exact lucrul pe care se uită poarta a treia. Dacă ai schimbat doar cuvintele ca să sune altfel, n-ai schimbat nimic din ce contează.
Google chiar poate să detecteze textul scris cu AI?
Google n-a confirmat niciodată că folosește un detector și nu publică niciun scor. Studiul Ahrefs măsoară corelația dintre propriul lor detector și pozițiile din Google, ceea ce e alt lucru.
Poziția publicată de Google, constantă din 2023, e că se uită la calitate, nu la modul de producție. Coautorul studiului ajunge la aceeași concluzie: „nu cred că Google încearcă să pedepsească conținutul generat cu AI".
De ce e 8,9 puncte procentuale „mult" și 3,8 „puțin"?
Pentru că nu măsoară același lucru. Cele 3,8 puncte sunt o diferență de scor mediu între poziția 1 și poziția 10 — o pantă în interiorul primei pagini, adică între pagini care toate au ajuns deja acolo.
Cele 8,9 puncte sunt diferența dintre a fi în joc și a nu fi deloc. Un efect care se aplică înainte de competiție cântărește mai mult decât unul care se aplică în timpul ei.
Ce fac dacă am deja 100 de articole generate și neindexate?
Nu le rescrii pe toate. Alegi zece care ating subiecte pe care chiar le stăpânești, le transformi în pagini care conțin ceva propriu — un preț, o măsurătoare, un caz — și le legi între ele.
Restul: dacă nu au ce adăuga, cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru site e să dispară. Mai puține pagini bune bat mai multe pagini goale, și asta era adevărat și înainte de AI.
Se aplică și pentru un magazin online?
Parțial. Studiul a analizat doar pagini de minimum 350 de cuvinte, deci fișele scurte de produs au fost excluse și nu putem spune nimic despre ele pe baza lui.
Ce se aplică sigur e mecanismul: un magazin cu mii de fișe generate din același șablon are exact problema porții a treia, iar acolo soluția nu ține de scriitură, ci de câte pagini merită să existe.
Contează pentru ChatGPT și pentru celelalte asistente AI?
Da, și mai direct decât ai crede. Asistenții nu au un internet al lor: caută pe motoarele existente și citesc ce găsesc acolo. O pagină neindexată nu apare în rezultate, deci nu poate fi citită și nu poate fi citată.
Indexarea e condiția minimă pentru vizibilitatea în AI, nu un capitol separat. Am scris despre distanța dintre a fi găsit și a fi pomenit în de ce ChatGPT nu-ți recomandă firma.
Cât de des se schimbă lucrurile astea?
Repede. Anul trecut, aceeași corelație măsurată de aceeași firmă era 0,011 — practic zero. Anul ăsta e o pantă vizibilă. Nu pentru că Google s-a înăsprit, ci pentru că volumul de conținut generat a crescut destul cât să se vadă tipare.
Concluzia practică e stabilă, totuși, și n-a depins niciodată de aceste cifre: o pagină care aduce ceva ce nu există în altă parte trece prin toate porțile. Restul e detaliu de an.
Ultima actualizare: 3 august 2026. Cifrele despre poziții și indexare vin din raportul Ahrefs publicat pe 27 iulie 2026 (Ryan Law și Xibeijia Guan), citit direct, cu acoperire în Search Engine Journal pe 30 și 31 iulie. Cifrele despre cittago.com vin din API-ul Search Console și din API-ul GA4, ferestre săptămânale încheiate pe 2 august 2026. Actualizăm pagina când apare o măsurătoare nouă pe același subiect.
